Fara titlu, pentru ca nu vreau

17Dec09

Astazi am fost la un post local de televiziune, in calitate de invitat. A fost prima mea aparitie pe sticla, care mi-a lasat un gust amar. Nu am avut ocazia sa vorbesc pe cat as fi vrut, la cate idei am avut.Tema emisiuni: Traditii si obieciuri de sarbatorile de iarna. Pregatisem o succesiune de poze in Powerpoint, care urma sa fie proiectata cu ajutorul unui videoproiector pe fundal, insa moderatoarea, care trebuia sa procure acest instrument, a considerat ca e mai bine sa nu-l aduca. Noroc ca exista Google Imagini si ca m-a facut mama fata desteapta si inteligenta, ca altfel poate munceam mai mult, deci ma suparam mai rau. Asa, pentru 2 ore de cautari de poze, e ca si cum as fi jucat un joc online. Pierdere de timp. Constructiv, nu?

Am inceput cu stangul. Nu intentionez sa-mi fac vreo cariera din televiziune, insa consider ca este destul de important  sa ai ocazia sa spui, chiar si unui orasel, ceea ce gandesti. Ideal ar fi fost ca moderatoarea sa nu uite sa ma intrebe  semnificatia sarbatorilor de iarna pentru mine. Si uite asa trecura 10 minute de emisie si eu stateam ca proasta, asteptam o usita in conversatie ca sa intervin cu ceva, o idee, o glumita, orice!!!!!!!

                                                                                                                                      

Cine a vorbit cel mai  mult? O doamna bibiliotecara, mult prea bisericoasa, care a tinut-o una si buna cu amintirile ei din copilarie si cu postul. Ok, intelegem religia in mod diferit. Dar sarbatoarile de iarna inseamna mult mai mult. Am avut ocazia sa spun ca Mos Craciunul actual este de fapt creatia Coca Cola de prin 1930? Nu! Am spus oare ca eu vad sarbatorile prin ochii omului modern? Ca pentru mine sarbatorile de iarna inseamna statul la cozi prin supermarketuri, sau inca o cearta ca nu stiu sa gatesc, sau inca un Craciun in care nu primesc cadouri? Nu! Am spus oare ca, cu toate acestea, imi place sa vad vitrinele in haine de iarna, bradul din centru, luminile din oras? Nu! Sau ca sarbatoarea fara brad impodobit sau zapada nu este sarbatoare? Nu! Am spus ca ador filmele cu Mos Craciun? NU!

 Am avut insa inspiratia de moment sa intrerup! Ar trebui sa-mi fie rusine, intrucat nu am fost invatata sa fac asta, mai ales cand discutia se poarta intre persoane mai in varsta. Dar, surpriza, nu mi-a fost! Am facut si o gluma, m-am si balbait, sunt mandra de mine, ce mai! Fiecare ar trebui sa fie mandru de el pentru ceva. Eu nu sunt mandra pentru ca mi-am terminat studiile universitare, sau pentru ca am terminat masterul, sunt mandra pentru ca am aparut o data in viata mea la TV. Si nu la Stirile de la ora 5.

Acum, Mosi  Craciun exista si e darnic cat se intinde buzunarul.  Iar cum anul 2009 a fost sub influenta crizei, Mosul nu ne va vizita pe multi.  In alta ordine de idei, as vrea sa stiu cum vor petrece sarbatorile oamenii singuri si someri sau pensionari, care nu au pe nimeni alaturi. Craciunul inseamna pentru mine masa de pranz alaturi de familie. Pentru ei ce inseamna?

And that’s the way the cookie crumbles!

 



No Responses Yet to “Fara titlu, pentru ca nu vreau”

  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: